Bârfitorul, vecinul care ştie tot şi spune tot

Acest tip de personaj nu ratează niciun amănunt din viaţa celorlalţi: cine şi-a luat mobilă nouă, cine bea prea mult sau cine duce o viaţă, după standardele lui extrem de riguroase, imorală.
Colectivităţile ideale, mai ales în aglomerările urbane, sunt un mit, susţin sociologii şi psihologii. Vecinii care fac viaţa celorlalţi un iad sunt nelipsiţi din orice comunitate numeroasă. Cu ajutorul specialiştilor psihologi şi sociologi şi după câteva ore de vox populi, „Adevărul" a stabilit zece categorii de vecini de coşmar, pe care vi le va prezenta săptămânal. Acestea sunt: 
1. Nespălatul 
2. Meşterul Casei 
3. Zgomotosul 
4. Istericul 
5. Reclamagiul 
6. Bârfitorul 
7. Agresivul 
8. Distratul 
9. Iubitorul de animale 
10. „Big Brother"
 Bârfitorul este vecinul care te opreşte pe scară, exact când te grăbeşti mai tare, să te pună la curent cu noutăţile. Aluziile de genul „întârzii la serviciu" nu au niciun efect asupra lui pentru că ce are el de spus este mai important decât timpul celorlalţi. Este o „enciclopedie" de informaţii mai mult sau mai puţin reale despre toţi vecinii săi şi rudele acestora. Generos, împărtăşeşte datele culese cu oricine vrea să-l asculte, exagerând sau inventând acolo unde realitatea este prea searbădă. Pentru că are mereu nevoie de noi amănunte picante, îşi spionează vecinii, atent la orice murmur ce străbate prin pereţi şi cu ochii pe vizor sau pe fereastră. În general, dispune de mult timp liber, aşa că se instalează pe băncuţa din faţa blocului şi nu scapă nicio mişcare. În scurt timp, va şti ce mănâncă la prânz vecinul de la 5, cine a chiulit de la serviciu, cine îşi înşală nevasta sau cine şi-a cumpărat mai multe beri decât îngăduie buna-cuviinţă. 
Psihologii spun că acest personaj se simte marginalizat, aşa că încearcă să pătrundă în proxima colectivitate printr-un „mod de comunicare adesea iraţional". De cele mai multe ori, bârfitorul este copleşit de sentimentul de inferioritate, este invidios, frustrat şi anxios, susţin specialiştii. 
„Bârfa apare din dorinţa individului de a abate atenţia de la sine. Discuţiile despre alţii ne fac să ne detaşăm de lucrurile care ne fac să ne simţim inferiori. De exemplu, cine condamnă zgârcenia vecinului se simte foarte generos, chiar dacă el n-a făcut niciodată vreun gest de generozitate", explică psihologul şi psihanalistul italian Enrica Beringheli, citat de publicaţia „Corriere della Sera".